Abuz emoțional

Definire concept

Abuzul emoțional (denumit și abuz psihologic sau violență psihologică) se poate manifesta prin injurii, proferarea de amenințări, intimidări, insulte, poreclire, izolare, ignorare, respingere, indiferență, folosirea de apelative sau etichetări denigratoare, etc. Amenințarea cu violența fizică este de asemenea un abuz psihologic. Violența fizică, verbală sau denigrarea îndreptată asupra altui membru al familiei precum și violența fizică sau asupra animalului de companie al victimei sau distrugerea obiectelor personale ale acestuia cu intenția de a îi crea o suferință, sunt și ele forme de manifestare a abuzului emoțional. În majoritatea cazurilor abuzul emoțional însoțește formele de abuz fizic. Victima simte că nu este iubită, apreciată sau respectată.

Caracteristici concept

Abuzul alienator reprezintă înstrăinarea victimei de persoanele, animalele sau lucrurile de care s-a atașat emoțional. Interzicerea de către persoana abuzatoare a accesului victimei la persoanele, animale sau lucrurile respective sau a legăturilor emoționale pe care acesta ar fi normal să le aibă cu anumite persoane semnificative din viața lui/ei. Un caz special este fenomenul alienării părintești în care persoana abuzatoare denigrează pe o altă persoană (persoana țintă) în fața victimei. Alienatorul are așteptări nerealiste de la victimă pretinzându-i să coopereze la campania de denigrare împotriva persoanelor țintă. El condiționează victimei îngrijirea sau oferirea de afectivitate în funcție de comportamentul pe care îl pretinde de la victimă cu privire de persoanele țintă. Astfel alienatorul își "retrage" afecțiunea pentru victimă atunci când acesta nu participă la campania de denigrare a persoanelor țintă, respectiv "recompensează" victima atunci când aceasta acceptă să participe la campania de denigrare. Cazuri particulare de abuz alienator sunt reprezentate de nerespectarea de către părintele custodian a programului de legături personale decis de către instanță sau răpirea internațională de minori (scoaterea ilegală din țară a minorului). Partea vizibilă a abuzului de tip alienator care se manifestă prin nerespectarea programului de legături personale este pedepsită de lege.

Abuzul Verbal (denumit și violență verbală) reprezintă o formă de abuz emoțional și respectiv de tratament umilitor în care adulți sau grupuri de copii/tinerii folosesc cu privire la minor apelative care îl desconsideră și care îl/o umilesc. Conform legii 272/2004 „Sunt interzise tratamentele umilitoare, poreclele, catalogarea, privarea de hrană etc.” Prin urmare, în familie și în toate instituțiile publice și private care au în îngrijire copii sunt interzise pedepsele corporale și tratamentele umilitoare. Înjurăturile la adresa tinerilor și adulților sau folosirea unui limbaj obscen la adresa lor reprezintă, de asemenea, tot forme de violență verbală și sunt extrem de dăunătoare, putând lăsa traume psihice asupra victimelor.

Recunoaștem abuzul emoțional prin:

  • Atitudine indiferentă față de nevoile celeilalte persoane - atenție, respect, acceptare, afecțiune
  • Control insuficient, excesiv sau inadecvat (cerințe excesive pe care cealaltă persoană nu poate să le îndeplinească)
  • Inconsecvența - manifestată prin variabilitatea exprimării, gândirii, comportamentului, atitudinii (spre ex, acum îl laud, apoi îl ironizez și îl penalizez)
  • Comportament emoțional rece - refuzul de a discuta
  • Pedepsirea - respingere, neglijare, umilire
  • Critica severă - învinuire
  • Terorizarea - insulte, mustrare, intimidare, ridicularizare
  • Comportament răutăcios - tensiune constantă
  • Izolarea persoanei în raport cu ceilalți
  • Decăderea morală a persoanei - manipularea, forțarea și constrângerea

Expresii ale abuzului emoțional: Vino aici, imediat!” „Să nu mai observ că faci acest lucru!” „Eşti prost de-a binelea??! Ţi-am spus de nenumărate ori!” „Nu eşti în stare să faci nimic bun!” „Încetează să mănânci într-una! O să arăţi ca o gogoaşă!” „Creezi doar neplăceri!” „Pleacă! M-am plictisit de prezența ta!” „Nu te mai suport!” „Taci! Taci din gură!” „Eşti mama neîndemânării — mai bine nu te atinge de nimic!” „Oricum nu va ieşi nimic bun din asta!”

Identificare

  • prin observare
  • prin sesizare
  • prin confesiune
MicroMediuMacro
comportament răutăcios, porecleironie, penalizare, refuz, pedepsire neargumentatăritualuri, critica severă, manipulare, constrângere, forțare

Pași de urmat

MicroMediuMacro

timp pentru investigații - imediat

Prima persoană care sesizează situația

  • separă victima de posibil făptuitor și anunță liderul/ responsabilul SfH/coordonatorul activității, șeful CL, după caz

Liderul/responsabilul SfH/coordonatorul activității/șeful CL, după caz

  • află cauza
  • stabilizează situația
  • Anunță responsabilul SfH local

timp pentru investigații 1-2 zile

Prima persoană care sesizează situația

  • separă victima de posibil făptuitor
  • anunță responsabilul SfH/coordonatorul activității, după caz

Responsabilul SfH local

  • stabilizează situația
  • află cauza
  • anunță părinții/tutorii despre caz și păstrează în permanență relația cu ei
  • raportează cazul
  • suspendarea de la activitate a persoanelor în cauză pe perioada investigațiilor

timp pentru investigații 3 - 10 zile

Prima persoană care sesizează situația

  • separă victima de posibil făptuitor
  • anunță responsabilul SfH/coordonatorul activității/șeful CL, după caz

Responsabilul SfH local

  • stabilizează situația
  • află cauza
  • anunță părinții/tutorii despre caz și păstrează în permanență relația cu ei
  • raportează cazul
  • suspendarea de la activitate a persoanelor în cauză pe perioada investigațiilor

Proceduri utile / Documente necesare

MicroMediuMacro
  • Se anunță responsabilul SfH de la nivel local
  • Responsabilul SfH local întocmește un raport care este trimis către responsabilul SfH regional
  • Responsabilul SfH local notează cazul în registrul de cazuri
  • Responsabilul SfH local sau liderul, în funcție de caz, monitorizează făptuitorul pe o perioadă de 3 luni și recomandă participarea acestuia la activitățile SfH propuse de către responsabilul SfH în Centrul local
  • Întocmește raport la finalul perioadei de monitorizare
  • Se anunță responsabilul SfH de la nivel local, care întocmește un raport, deschide cazul în registrul de cazuri și se adresează responsabilului SfH regional
  • La nivel regional, se instituie o comisie formată dintr-un responsabil SfH regional și doi responsabili SfH locali din proximitate
  • În urma raportului întocmit de către comisia de anchetă de la nivel regional se întrevăd următoarele acțiuni:
  • Responsabilul SfH local monitorizează făptuitorul pe o perioadă de 6 luni și obligă participarea acestuia la activitățile SfH propuse de către responsabilul SfH regional în Centrul local
  • În perioada de monitorizare responsabilul SfH poate participa la orice activitate la care este prezentă și persoana monitorizată
  • La finalul celor 6 luni, responsabilul SfH local întocmește un raport cu progresul sau regresul persoanei monitorizate, pe care îl transmite către responsabilul SfH regional
  • Responsabilul SfH regional notează finalitatea cazului în registrul de cazuri
  • Dacă este un progres, ancheta se încheie.
  • Dacă este un regres oricând pe perioada celor 6 luni, se iau măsuri de suspendare a persoanei în cauză
  • Responsabilul SfH de la nivel local, care întocmește un raport, deschide cazul în registrul de cazuri și se adresează responsabilului SfH regional
  • La nivel regional, se instituie o comisie formată dintr-un responsabil SfH regional și doi responsabili SfH locali din proximitate
  • Raportul este întocmit de către comisia de anchetă de la nivel regional și se trimite către echipa națională de SfH, care crează și trimite propunerea de decizie de excludere către Consiliul Director
  • Consiliul Director aprobă propunerea de decizie
  • Decizia este anunțată în PV al ședinței de CD
  • Responsabilul SfH național anunță CL si persoana anchetată de decizia finală