V. Prevenirea riscurilor în evenimente

1. Ne asigurăm că există un mediu sigur indiferent de eveniment

Organizația Națională Cercetașii României crează un mediu sigur prin:

  • evaluarea și pregătirea adulților care lucrează cu copiii și tineri, acesta fiind un proces continuu care include recrutare, formare continuă, evaluare pe parcursul activității în lucrul cu copiii și tinerii
  • crearea oportunităților de învățare
  • prevenirea și minimalizarea riscurilor fizice, psihice și financiare
  • existența unor criterii pentru recunoașterea rapidă a situațiilor de risc
  • existența unei politici clare pentru a lua atitudine (ce faci și unde apelezi)

Comportamentul pozitiv al fiecăruia trebuie planificat, modelat, promovat, cunoscut și conștientizat. Pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie să:

  • cunoști copiii/tinerii și părinții acestora din centrul local și/sau adulții alături de care lucrezi și identifici problemele și nevoile lor
  • realizezi o planificare bună a programelor și activităților pe care dorești să le realizezi
  • stabilești un sistem de valorizare și rutine bine stabilite ale grupului
  • setezi standarde
  • folosești limbaj pozitiv și comunicare nonviolentă
  • conduci prin exemplul propriu

2. Managementul riscului

Elementele procesului de management al riscului

  1. Identificarea pericolului (hazardului)
  2. Evaluarea (analiza) riscului
  3. Controale administrative
  4. Controale de specialitate
  5. Planificarea acţiunilor în caz de urgenţă
  6. Instruirea privind exploatarea şi acţiunea în caz de urgenţă
  7. Investigarea accidentelor şi incidentelor
  8. Evaluarea eşecurilor
  9. Audit intern şi extern
  10. Feedback şi iterare

Descrierea principalelor etape ale procesului de management al riscului:

Planificarea

Este procesul de elaborare şi documentare pentru realizarea unei strategii organizate, cuprinzătoare şi interactive pentru identificarea şi urmărirea riscurilor, elaborarea planurilor de tratare a riscurilor, efectuarea evaluării continue a riscului, asigurarea unor resurse adecvate pentru identificarea şi diminuarea riscurilor.

Identificarea riscului

Este procesul de examinare a zonelor critice pentru evenimentele care reprezintă riscuri potenţiale în vederea asigurării costurilor, programelor, obiectivelor de performanţă.

Analiza riscului

Este procesul de evaluare a fiecărui risc care să permită atât descrierea acestuia prin probabilitatea de producere, severitatea consecinţelor şi relaţia cu alte zone sau procese cu risc, cât şi stabilirea unor priorităţi.

Gestionarea riscului

Este procesul de identificare, evaluare, selecție şi aplicare a căilor de diminuare a riscului, a transferabilităţii, permisivităţii sau acceptanţei opţiunilor de asigurare a unui nivel acceptabil al riscului, condiţionat de constrângerile şi limitările din practică.

Monitorizarea riscului

Este procesul de urmărire şi evaluare sistematică a performanţelor acţiunilor de manipulare a riscului comparativ cu limitele prevăzute în program.

Raportare în legătură cu sistemele de risc

Este procesul de înregistrare, menţinere şi raportare a datelor în legătură cu riscul, a succesului aplicării tehnicilor de tratare a riscului, rezultatele analizelor de risc, comunicarea rezultatelor acestor activităţi membrilor echipei de management al riscului.

Perfecţionare continuă

Este procesul de revizuire şi perfecţionare a proceselor de management al riscului prin rafinarea calificărilor şi definirea nevoilor de viitor.

Identificarea hazardelor asociate cu posibilele riscuri, inclusiv elaborarea unor scenarii ale unor accidente posibile ar trebui să fie un proces structurat, care funcţionează pe baza elementelor sistemului. Aceasta va maximiza gradul de descoperire/identificare a tuturor evenimentelor şi împrejurărilor care ar putea conduce la rezultate adverse semnificative. Pentru fiecare element ales trebuie acordată o atenţie deosebită în legătură cu:

  • evenimente sau împrejurări care ar putea iniţia pericole;
  • consecinţele acelor evenimente sau împrejurări;
  • elemente tehnice, operaţionale şi de organizare pentru siguranţă şi control, de care se dispune;
  • posibilitatea de apariţie a evenimentului sau împrejurării iniţiatoare;
  • posibilitatea de transformare a acestuia/acesteia în rezultate adverse semnificative, dacă se utilizează elemente de siguranţă şi control;

Identificarea hazardelor trebuie să cuprindă, printre altele:

♦ hazarde asupra tuturor factorilor de mediu potenţial afectaţi, care include,

  • ape de suprafaţă şi subterane;
  • aer (praf, cenuşă, fum);
  • atmosferă (efectul de seră, reducerea statului de ozon), zonele naturale, flora şi fauna, incluzând speciile vulnerabile şi ecosistemele;
  • păduri, terenuri agricole şi păşuni, cu animale şi recolte;
  • sol (contaminare, eroziune, degradare);
  • structuri geologice;
  • ecosisteme acvatice;
  • structuri antropice;
  • securitatea şi sănătatea umană;
  • valori estetice şi culturale.

♦ toate tipurile de hazarde care includ:

  • incendii;
  • explozii;
  • deversări de materiale toxice şi poluante;
  • schimbări ale cursurilor de ape;
  • introducerea unor specii de plante şi animale exotice sau patogene;
  • fisurarea barajelor;
  • alunecări de teren;

♦ emisii continue, nu numai accidentale;

♦ deşeuri şi produse secundare.

3. Raportarea cazurilor (Whistle Blowing)

Orice persoană care dorește să trimită o sesizare o poate face pe una din următoarele căi:

  1. Se adresează către Șeful de Unitate, Responsabilul Resurse Umane al CL, Șeful de Centru;
  2. Se adresează structurii Politicii pentru Protecția copilului, tânărului și adultului de la nivel local/regional/național.

Sesizările se vor face dacă se observă cel puțin una din următoarele situații:

  1. Un act ilegal atât sub lege civilă cât și penală
  2. Abuz de putere sau de autoritate
  3. Comportamente ce pot produce daune persoanelor sau bunurilor
  4. Discriminare de orice fel, în orice situație

Vă recomandăm să discutați cu o persoană din structurile menționate chiar dacă fapta nu se încadrează în punctele 1-5.

Fiecare membru, voluntar sau angajat al ONCR are responsabilitatea de a raporta orice posibilă încălcare a politicii pentru protecția copilului, tânărului și adulților. Toate sesizările vor fi înaintate structurilor abilitate, menționate mai sus.

Raportarea are ca scop încurajarea și împuternicirea tuturor celor implicați în Mișcarea Cercetășească din România să își exprime îngrijorarea în legătură cu buna desfășurare a activităților și a integrității voluntarilor ONCR. Astfel, orice persoană care trimite o sesizare se află sub protecția anonimatului și i se asigură faptul că nu va avea parte de niciun fel de măsură de constrângere în urma sesizarii depuse. Mai mult, orice membru ONCR care va acționa împotriva unei persoane care a depus o sesizare va fi supus evaluării disciplinare.

4. Crearea unui spațiu pentru programul Listening Ear - Urechea care ascultă

Responsabilități și așteptări

Pentru a realiza acest lucru pentru o comunitate atât de mare, există câteva responsabilități și așteptări de bază ale fiecărui membru al echipei Listening Ear, indiferent de poziţie.

Fiecare persoană din echipa Listening Ear:

  • Se va strădui să protejeze comunitatea urmând politici și proceduri (ex. Politica pentru protecția copilului, tânărului și adultului în activități cercetășești).
  • Se va comporta ca o sursă de atenție, empatie și sprijin cu privire la orice îngrijorare exprimată de un participant.
  • Va furniza, atunci când este cazul, o evaluare rezonabilă a naturii și a gravității situației identificate.
  • Va trimite/preda, atunci când este necesar, un participant către resurse adecvate care pot satisface mai bine nevoile imediate ale acestuia .
  • Va fi curios, deschis și tolerant, indiferent de situația prezentată.
  • Va servi drept sursă de compasiune și empatie necondiționată.
  • Va oferi (atunci când este cazul) sugestii și îndrumări cu privire la factorii de stres zilnici pentru a ajuta și a sprijini toți participanții către scopul de a profita la maximum de experiența evenimentului în curs.